" amintiri stocate în biblioteca memoriei tale "
Pentru a ajunge să vorbim despre hipnoză și regresie, chiar despre terapii în general, mai întâi e nevoie să înțelegem cadrul în care se desfășoară aceste fenomene.
Iar ca punct de plecare vom lua acțiunea de influențare.
Viața noastră poate fi înțeleasă și prin interacțiunea vectorilor de forță din câmpul de conștiență.
Prin activitatea fizică, emoțională și mentală (și spirituală pentru unii) omul își dictează el însuși o anumită direcție, în funcție de tot ceea ce emite la nivel de gând, emoție, vorbă, comportament, atitudine…
Și tot timpul se compară cu un sistem intern de valori. Se ghidează conform anumitor convingeri pe care le are despre sine și despre lumea în care trăiește.
Chiar dacă uneori pretindem că lumea exterioară ne dictează viața, de fapt tot timpul este invers – interiorul generează câmpul exterior. Pentru că, la nivelul unui for de autoritate personal, noi suntem de acord (agreăm) cu tot ceea ce vine din exterior.
Prin activitatea relațională și socială, apar și alte aspecte față de care aleg (sau nu aleg) să mă poziționez într-un fel sau altul. Țin sau nu țin cont de celelalte persoane atunci când acționez? Empatizez, simpatizez, am preferințe în a alege prezența unor persoane sau în a mă separa de altele?
Aparent, fiecare dintre noi suntem influențați de ceilalți într-o oarecare măsură. Iar de la un anumit nivel se creează un câmp comun de confluență.
Și mediul în care trăiesc contribuie la modul în care eu procesez secvențial viața de zi cu zi. Spațiul în care locuiesc sau lucrez, locurile publice pe care le vizitez, mijloacele de transport – oriunde ajung cu prezența și atenția mea, toate acestea poartă o amprentă (materială și energetică) față de care eu reacționez.
În esență este doar autoinfluențare. Ceea ce poate face cel mult ”exteriorul” este să mă ghideze.
Iar atunci când spun că altceva sau altcineva mă influențează, de fapt spun că accept acel punct de vedere sau acea conjunctură, chiar dacă nu mereu sunt conștient de asta.
Pentru că uneori este mai suportabil pentru mine să cred că nu sunt doar eu responsabil pentru viața mea.
Ceea ce ne interesează în acest context terapeutic este gradul în care această (auto)influențare poate să genereze remodelarea (schimbarea).
Hipnoza regresivă
Hipnoza este o metodă care permite intrarea într-o stare modificată de atenție și de prezență de sine, aplicabilă atât în scopuri terapeutice cât și recreative. În practica terapeutică, vorbim de hipnoză regresivă ca tehnică de facilitare a unui proces, prin care se explorează memoria personală. În astfel de momente, persoana este ghidată într-o stare de transă profundă, în care activitatea neuronală se stabilizează în frecvențele alpha-theta, corespunzătoare relaxării adânci și receptivității crescute.
În alte cazuri, hipnoza este folosită și în divertisment – în spectacole unde accentul se pune pe amuzament.
Deși ambele forme implică inducerea unei transe, intenția și aplicarea lor sunt complet diferite.
Unul dintre cele mai răspândite mituri este ideea că hipnotizatul își pierde voința sau controlul propriei minți. În realitate, chiar și în transă hipnotică, capacitatea de a gândi clar și de a decide rămâne intactă. Sugestiile care contravin valorilor sau voinței personale nu vor fi acceptate. Hipnoza este o interacțiune bazată pe cooperare.
Această tehnică, deși veche, continuă să fascineze și să genereze noi direcții de cercetare, mai ales pe fondul creșterii interesului pentru terapii complementare și abordări holistice. În același timp accesul la această metodă terapeutică este uneori blocat de credințele proprii.
Terapia prin regresie
Terapia regresivă este ca o călătorie înapoi în timp, purtată pe aripile unei transe ușoare, acolo unde amintirile uitate sau emoțiile nespuse își găsesc glasul și pot fi înțelese și eliberate.
Linia timpului este doar o simplificare, și în același timp o raționalizare, a unui fenomen de multe ori necuprins de înțelegerea pe care o avem din perspectiva omului trăitor în această lume.
”Timpul” este doar un instrument de ghidare, ca un drum de-a lungul căruia localizăm momente din ”trecut”, ”prezent” și ”viitor”.
De fapt, memoria este un câmp de informație unitar, în care totul se întâmplă continuu.
Din această perspectivă, regresia este mai degrabă o traversare prin mai multe straturi ale memoriei, care la rândul ei are mai multe grade de conștiență.
Ceea ce ne interesează să accesăm în timpul unei terapii prin regresie este partea de care nu suntem conștienți. De ce? Pentru că abia acolo ajungem sau cel puțin acolo ne apropiem de rădăcinile programărilor de câmp.
Ce sunt programările de câmp?
Totalitatea informațiilor care stau la baza sistemului personal de credințe.
În esență, întregul Univers material-energetic în care ființăm în timpul acestei vieți are la bază un limbaj de programare.
Problema apare doar în momentul în care banda de frecvență în care ne aflăm la un moment dat este îngustă și rigidă.
Ce înseamnă banda de frecvență în contextul câmpului informațional?
Spațiul disponibil în care eu pot să percep existența mea – să fiu conștient.
Și atunci, orice proces terapeutic prin regresie – de vârstă, transgenerațională, în vieți anterioare – are ca scop lărgirea spațiului de conștiență, astfel încât să cuprind cu atenția, cu înțelegerea și cu acțiunea din ce în ce mai multe opțiuni de viață.
Spre exemplu, dacă la nivel de relații de cuplu observ că există un tipar prin care întâlnesc tipuri asemănătoare de potențiali parteneri, cu care dezvolt același fel de interacțiune, și în raport cu care o relație începe, se desfășoară și se încheie cam în același mod, iar acest model nu mă satisface, de fapt ce se întâmplă?
Înseamnă că folosesc aceeași bandă de frecvență, iar și iar și iar… Cu cât această bandă (precum un drum pe care merg) este mai îngustă și mai limitată în comparație cu potențialul meu la nivel de suflet, cu atât mai mult voi simți că sunt prizonier în corpul și în viața mea.
Și atunci te poți întreba de ce există acest decalaj între potențialul sufletului tău și capacitatea organismului uman.
Pentru că viața prezentă este doar o zi printre toate celelalte zile (vieți) în care sufletul tău a acumulat experiențe.
Și următoarea întrebare logică ar fi de ce atunci sufletul continuă să se întrupeze în condiții de viață care îi limitează potențialul.
Iar aici deja intrăm într-un domeniu vast aparținând filozofiei…
Ceea ce ne interesează pe noi, lucrătorii în câmpul de conștiență, este să identificăm și să practicăm toate acele metode și tehnici, prin care să generăm linii de destin potențiale.
Este posibil acest lucru?
Noi toți la un loc suntem cocreatori în câmp. Iar fiecare este deopotrivă modelat de câmp.
Cu alte cuvinte, fiecare clipă pe care o trăiesc în această viață este ca un punct pe o linie.
Chiar acum când citești aceste rânduri, nici nu îți dai seama când ”acum” s-a transformat deja în ”atunci”… și tot așa… și tot așa…
Prin procesul de terapie regresivă aduci la suprafață acele amintiri relevante stocate în biblioteca memoriei tale, care la un anumit moment din timp au reprezentat puncte critice: blocaje emoționale, instalări de programe info-energetice, posesii, proiecții…
Apoi, este ca și cum iei o carte de pe raft, o răsfoiești, ajungi la o pagină cu care te conectezi imediat prin ancora din acel moment (o persoană, o activitate, o senzație, un loc…), începi să retrăiești acea poveste și ușor-ușor nici nu îți dai seama când ai ajuns ”acolo”.
Ca atunci când vizionezi un film și așa de mult te impresionează, că începi să trăiești și tu emoțiile împreună cu personajele respective – te bucuri cu ele, suferi cu ele…
Doar că în regresia pe linia timpului, te conectezi cu personajul ”Tu” dintr-o scenă uitată a vieții prezente sau a altor vieți.
Mai departe, prin tehnici specifice de lucru, poți să îți schimbi percepția față de tine (cel din trecut) și să înlocuiești frecvența de emisie de atunci, printr-una de lumină și iubire.
Și mai ales, folosind noi ancore în prezent și viitor, să resetezi programul stimul-reacție-poziționare care până acum rula pe pilot automat.
Poți să beneficiezi și tu de o terapie regresivă în vieți anterioare.
