" în câmpul tău există o altă nevoie "
Prin ierarhia nevoilor se poate identifica structura de programare din câmpul de conștiență extinsă.
Cum ne poate ajuta asta?
În primul rând, prin faptul că nevoile noastre au în spate anumite grade de prioritate.
Aceasta ne ajută să înțelegem ce se întâmplă atunci când dorim să facem o schimbare. Și observăm că, indiferent de cât și cum încercăm, parcă există ceva care se opune. Și în acel moment spunem că avem un blocaj sau o legare.
De fapt avem o nevoie mai importantă care cere ca mai întâi ea să fie rezolvată.
De ce?
Pentru că are o emisie puternică și ne ia mare parte din energia disponibilă.
De multe ori credem că anumite dorințe nu se îndeplinesc. Când de fapt mai devreme sau mai târziu toate dorințele se îndeplinesc, doar că într-o anumită ordine și nu mereu în forma în care ne așteptăm.
Motivația, voința și gradul de manifestare a unei intenții, depind direct proporțional de intensitatea nevoii.
Și atunci tu spui: ”dar eu am o mare nevoie ca dorința mea să se îndeplinească…”.
Da, însă în câmpul tău există o altă nevoie, mai mare, care rulează la un nivel subtil, de care poate nu ești conștient în momentul de față. Sau față de care tu oricum te-ai angajat să o îndeplinești prin diverse modalități, care poate nu sunt atât de evidente.
Și atunci când îți vei da seama că în spatele anumitor comportamente ale tale stă chiar acea emisie (poate chiar o chemare din câmpul comun al neamului) tu vei înțelege ce ai de făcut mai departe.
Suntem ființe multiplenare, în sensul în care avem o memorie partajată pe mai multe paliere: trup, suflet, spirit.
Un anumit procent din această memorie îl folosim în mod conștient. Restul este ceea ce se numește nonconștient (sau tot ceea ce nu este conștient).
Ca să activez părți din memorie (amintiri) și să le aduc (și mai apoi chiar să le mențin) pe conștient am nevoie să fiu ”prezent” în acele amintiri, indiferent dacă ele sunt din trecut, din prezent sau din viitor.
Când nu pot să fiu prezent? Când am înregistrate suferințe. Când în loc să simt durerea (și eventual să o consum) prefer să mă mut cu atenția în altă parte (să evadez).
Și am o dată Prezența de Spirit, unitatea de memorie cu care vin la întrupare. Având la bază și informațiile înregistrate în stadiul inițial de creație a scânteii de Conștiență.
Mai am și Prezența de Viață (Sufletul), unitatea prin care Spiritul se conectează și însuflețește Trupul. Are la bază informațiile înregistrate în toate viețile.
Precum și Prezența de Sine (Eul), unitatea care este generată în Trup și care are la bază toate informațiile dobândite în viața prezentă, precum și cele moștenite din neam.
Și întrebarea este: cine sunt eu din toate astea?
Depinde din ce spațiu adresez această întrebare.
Dacă mă întreb eu, Omul, atunci sunt toate astea la un loc.
Există tot timpul o ghidare, o coordonare, între cele trei tipuri de Prezență.
Sunt eu conștient de asta? Și dacă nu sunt, cum pot să fiu?
Ceea ce contează în final este cât de eficient pot să colaborez cu și prin toate aceste părți, astfel încât să am o viață percepută de mine ca fiind împlinită, care merită să fie trăită și experimentată.
Ierarhia nevoilor este ca o ghidare subtilă în lucrul cu sine. Fiecare nevoie deschide o nouă direcție.
Sunt situații când te trezești că revii din nou și din nou în același loc în care ai crezut că ai făcut deja lucrarea, că ai procesat, că ai înțeles, că ai închis…
…Și de fapt suferința este încă acolo…
…Și poate că acum a sosit momentul să NU mai ai nevoie de acea durere, de acea frică, de acea tristețe.
